Home » Resurse Web Design » Lucrul cu valori scalare

 
 
 

Lucrul cu valori scalare

Scopuri
• învăţaţi să definiţi şi să utilizaţi constantele
• învăţaţi să folosiţi variabilele dinamice
• învăţaţi să convertiţi valorile dintr-un tip în altul

În cadrul Modulului 2, aţi învăţat despre valori scalare şi despre tablouri, în timp ce un tablou are mai multe valori asociate, un scalar are asociată o singură valoare. În acest modul, veţi învăţa mai multe despre valorile scalare şi despre modul de utilizare a acestora.

Utilizarea constantelor şi a variabilelor dinamice

În sub-secţiunile următoare, vom discuta despre constante şi variabile dinamice. Puteţi scrie programe PHP utile şi complexe fără a utiliza constante sau variabile dinamice. Dacă utilizarea constantelor poate facilita citirea programelor dumnea¬voastră, variabilele dinamice au un efect contrar. Din acest motiv, în general se recomandă evitarea variabilelor dinamice, mai ales de către programatorii PHP începători. Totuşi, chiar dacă optaţi pentru a nu folosi variabilele dinamice, vă puteri afla în situaţia de a lucra la un program PHP scris de o persoană care agreează aceste variabile; ca atare, trebuie să aveţi cunoştinţe despre variabilele dinamice, indiferent dacă le folosiţi sau nu în propriile dumneavoastră programe.

<titltu>Utilizarea constantelor
O constantă este pur şi simplu o valoare care este… constantă, cu alte cuvinte o valoare care nu se modifică, în acest sens, constantele sunt opusele variabilelor, deoarece valoarea unei variabile se poate modifica pe durata execuţiei unui program. Dacă preferaţi, gândiţi-vă la o constantă ca la o variabilă „numai pentru citire”.
Pentru a defini o constantă, folosiţi funcţia define(). Să considerăm următorul exemplu:

define(„PI”, 3.14159);

Această instrucţiune defineşte constanta PI, atribuindu-i valoarea 3.14159. După ce a fost definită, o constantă se poate folosi în cadrul unei expresii. De exemplu, puteţi calcula aria unui cerc după cum urmează:
72

$arie = PI * $raza * $raza;

Observaţi că referinţele la o constantă nu folosesc simbolul dolarului. Astfel, o constantă poate fi cu uşurinţă deosebită de o variabilă. Mulţi programatori scriu numele constantelor folosind numai majuscule, ceea ce le face şi mai simplu de identificat.
O funcţie conexă, defined(), poate determina dacă o anumită constantă a fost definită. De exemplu, cu ajutorul următoarei instrucţiuni PHP puteri determina dac a fost definită constanta Pi:

echo defined(„PI”);

Reţineţi că numele care va fi testat este delimitat prin ghilimele duble. Funcţia defined() returnează o valoare unitară dacă respectiva constantă a fost specificată; în caz contrar, returnează zero. In cadrul exemplului, instrucţiunea echo afişează valoarea returnată. Puteţi testa valoarea returnată şi cu ajutorul construcţiilor PHP descrise în Modulul 6.
Pe lângă sporirea lizibilităţii programelor, constantele pot facilita modificarea acestora. Să presupunem că aţi scris un program care conţine multe calcule ce folosesc valoarea 3,14159, iar ulterior aţi descoperit că trebuia să folosiţi valoarea mai exactă 3,1415926535898. Descoperirea şi modificarea fiecărei apariţii a valorii originale

poate fi o activitate mare consumatoare de timp. Dar, dacă aţi definit o constantă pentru reprezentarea valorii, numărul 3,14159 va apărea o singură dată în program. Modificarea unei singure apariţii va deveni o operaţie simplă şi obişnuită. Unii programatori cred că expresiile trebuie să conţină numai două valori numerice: zero şi unu. Toate celelalte valori trebuie reprezentate sub formă de constante, pentru a îmbunătăţi lizibilitatea şi a facilita modificarea programelor.
Valoarea  este folosită extrem de frecvent în unele calcule. Pentru comoditate, PHP furnizează o funcţionalitate mai indicată decât definirea unei constante cu valoarea : funcţia pi() returnează valoarea respectivă, cu 14 cifre semnificative. Deci, puteţi calcula aria unui cerc folosind următoarea expresie:

$arie= pi() * $raza * $raza;

Lucrul cu variabile dinamice
Dacă o constantă poate spori lizibilitatea şi simplitatea modificării programelor, variabilele dinamice îngreunează înţelegerea şi posibilitatea de a opera schimbări în program. Iată un exemplu simplu de variabilă dinamică, denumită $$f ilm:

$oameni_furiosi = 12;
$film = „ oameni_furiosi”;
echo $$film;

O variabilă dinamică este denumită folosind o pereche de simboluri ale dolarului şi este asociată cu o variabilă obişnuită care are un nume similar şi include un singur

73

simbol al dolarului. In exemplu, variabila dinamică $$film este asociată cu variabila obişnuită $film. Valoarea unei variabile obişnuite dă numele (fără un simbol al dolarului) unei a doua variabile ordinare, în exemplu, a doua variabilă obişnuită este $oameni_furiosi. Valoarea acestei a doua variabile obişnuite este valoarea variabilei dinamice: în exemplu, aceasta este valoarea 12*(vezi nota).
Programatorii spun că o variabilă dinamică face o referinţă indirectă la valoarea sa. Cu alte cuvinte, o variabilă dinamică nu conţine, practic, propria sa valoare. În schimb, conţine amplasamentul unde se poate găsi valoarea; cu alte cuvinte, numele unei alte variabile.

<Test „la minut”>
• Scrieri o instrucţiune care defineşte o constantă denumită LATURI,atribuindu-i valoarea 4.
• Scrieri o instrucţiune care defineşte o constantă denumită SALUT, atribuindu-i valoarea „buna_ziua”.
• Scrieri o instrucţiune care afişează valoarea variabilei dinamice asociate variabilei obişnuite $porumbel. </Test „la minut”>

<Sfatul specialistului>
Întrebare:    Variabilele dinamice sunt o noţiune cam derutantă. De ce le folosesc programatorii?
Răspuns:    Dacă variabilele dinamice vi se par derutante, nu intraţi în panică; variabilele dinamice sunt derutante. Uneori este posibilă reducerea dimensiunilor unui program folosind una sau mai multe variabile dinamice. Dar progra¬matorii comit adesea greşeli care determină variabilele dinamice să facă referire la valori greşite şi neaşteptate. Gândiţi-vă că a crea un program corect este mai important decât a crea un program succint. Când vedeţi o posibilitate de a elimina numeroase linii de program folosind o variabilă dinamică, gândiţi-vă de două ori înainte de a revizui programul. </Sfatul specialistului>

<notă>
*În original era vorba despre filmul „39 de trepte”. S-a preferat modificarea exemplului pentru a nu denumi o variabilă cu numele „de_trepte”, aşa cum o cerea exemplul. – N.T.
Răspunsuri la test:
• define(„LATURI”, 4);
• define(„SALUT”,   „buna_ziua”);
• echo $$porumbel;
</notă>

74

Lucrul cu tipuri
PHP este ceea ce se numeşte un limbaj de programare cu tipuri dinamice. O consecinţă a caracterului dinamic al tipurilor de variabile aferente limbajului PHP este aceea că nu trebuie să specificaţi tipul variabilelor. PHP determină tipul variabilei în funcţie de tipul ultimei valori atribuite variabilei.
Cu toate acestea, caracterul dinamic al tipurilor nu vă scuteşte de problemele legate de tipuri. Trebuie să cunoaşteţi tipurile acceptate şi ceea ce se întâmplă când în cadrul expresiilor se folosesc două sau mai multe tipuri.

Conversia automată de tip
Să luăm în considerare următorul script PHP scurt:

$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x+$y;
echo $z;

Instrucţiunea de atribuire care stochează o valoare în variabila $z este interesantă, deoarece expresia din membrul drept include un operand întreg şi un operand de tip dublu. Ce valoare va apărea ca dată de ieşire? Răspunsul corect este 3.5, o valoare de tip dublu.
Când o expresie aritmetică foloseşte mai multe tipuri, PHP execută conversia automată de tip. Dacă oricare dintre operanzi este de tip dublu, PHP tratează ceilalţi operanzi ca şi cum ar fi de tip dublu, execută calculele şi returnează rezul¬tatul ca valoare de tip dublu. Dacă toţi operanzii unei expresii sunt întregi, PHP execută calculul şi returnează rezultatul sub formă de întreg.
Este important să înţelegeţi faptul că prin conversia de tip nu se modifică tipurile operanzilor unei expresii; aceştia sunt pur şi simplu trataţi ca şi cum ar fi fost de un alt tip. In cadrul exemplului, variabila $x rămâne de tip întreg, chiar dacă PHP o tratează ca o valoare de tip dublu pentru a executa calculele.
Şirurile pot fi de asemenea supuse unei conversii de tip. Să examinăm următorul exemplu:

$x = 1;
$y = $x+ „1 more”; *(vezi nota)
echo $y

Cuvântul more din şirul text este ignorat.
Valoarea afişată este doi, adică suma dintre valoarea variabilei $x şi valoarea numerică a şirului text, care este unu. Valoarea numerică şi tipurile unui şir sunt determinate prin respectarea următoarelor reguli:

<notă>
*In traducere „încă l”. Cuvântul „more” din şirul text este ignorat. Dacă s-ar fi folosit traducerea în limba română, valoarea variabilei $y ar fi fost unu, din motive care vor fi prezentate imediat (regula nr. 1). – N.T.</notă>

75

1. Dacă şirul începe cu o valoare numerică, valoarea şirului este dată de valoarea numerică respectivă; în caz contrar, valoarea şirului este zero.
2. Dacă un punct zecimal sau un exponent (e sau E), este asociat cu valoarea nume¬rică, tipul variabilei rezultante este dublu; în caz contrar, tipul valorii rezultante este un întreg.

Conversia manuală de tip
Dacă preferaţi, puteţi prelua controlul conversiei de tip sau puteţi modifica tipul unei variabile. Pentru a prelua controlul conversiei de tip, puteţi converti forţat un operand de la un tip la altul, proces cunoscut sub numele de conversie forţată de tip sau pur şi simplu conversie forţată. În continuare, este dat un exemplu de conversie de tip:

$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x + (integer) $y;
echo $z

Conversia forţată de tip, şi anume (integer), determină tratarea variabilei $y ca pe un întreg, iar valoarea acesteia devine 2, în loc de 2.5, care este valoarea reală a variabilei $z. Tabelul următor indică şi alte conversii forţate de tip care se pot folosi:
<tabel>
*Conversie forţată
* Rezultat

*(int), (integer)
*Conversie forţată la întreg

*(real),  (double), (float)
*Conversie forţată la dublu

*(string)
*Conversie forţată la şir

*(array)
*Conversie forţată la tablou

*(object)
*Conversie forţată la obiect
</tabel>

Numeroase funcţii furnizează încă o modalitate de a trata o variabilă ca şi cum ar fi de un tip specificat. Tabelul următor prezintă succint aceste funcţii. Ca exemplu de utilizare a uneia dintre funcţiile respective, luati în considerare următorul exemplu:

$x = 1.5;
$y = intval($x);
echo $x;
echo $y;

Valoarea 1.5 este afişată ca valoare a variabilei $x, iar valoarea l este afişată ca valoare a variabilei $y.

<tabel>
*Funcţie
*operaţie

*Doubleval
*Tratează argumentul ca fiind de tip dublu.

*Intval()
*Tratează argumentul ca fiind de tip întreg.

*Strval()
*Tratează argumentul ca fiind de tip şir.
</tabel>

Nici conversia normală şi nici cea forţată nu modifică tipul unui operand. Ambele mecanisme determină tratarea operanzilor ca şi cum ar fi de un alt tip. Totuşi, modificarea tipului unei variabile este posibilă prin utilizarea funcţiei settype(). Acest procedeu este ilustrat în următorul exemplu:

76

$x = 1.5;
settype($x,”integer”);
echo $x

Valoarea afişată a variabilei $x este egală cu unitatea, deoarece fracţia zecimală se pierde atunci când funcţia settype() converteşte valoarea dublă la o valoare întreagă. Puteţi obţine acelaşi rezultat cu următoarea instrucţiune de atribuire, care foloseşte o conversie forţată:

$x = (integer) $x;

Valorile posibile pentru al doilea argument al funcţiei settype(), şi anume argumentul care specifică tipul dorit, sunt:
• „integer”
• „double”
• „string”
• „array”
• „object”
O funcţie conexă, şi anume gettype(), returnează un şir care indică tipul variabilei specificate. Scriptul următor afişează şirul „integer”, care indică tipul variabilei $x:

$x = 1;
echo gettype($x);

<Sfatul specialistului>
Întrebare:    Studiind programele PHP scrise de alţii, am observat operatorul +=. Care este efectul operatorului respectiv?
Răspuns:    Operatorul += nu este decât o modalitate rapidă de a scrie o instrucţiune de atribuire care implică operatorul +. Următoarele două instrucţiuni de atribuire, una normală şi una „rapidă”, au acelaşi efect:
$x += 1;
$x = $x + 1;
Această instrucţiune de atribuire „rapidă” vă scuteşte de efortul de a scrie o variabilă, $x în cazul exemplului nostru, în ambii membri ai instrucţiunii de atribuire. Tabelul următor rezumă operatorii „rapizi” de atribuire pentru operaţiile aritmetice şi pentru şiruri, furnizând un exemplu pentru fiecare operator şi o instrucţiune de atribuire echivalentă.
Instrucţiune de atribuire „rapidă”         
x += y
x -= y
x  /= y
 
x *=y
x %=y
x   .= y

Instrucţiune de atribuire normală
x = x + y
x = x – y
x = x / y
x = x * y
x = x%y
x = x . y

77

<Test „la minut”>
• Dacă se înmulţeşte o valoare de tip dublu cu o valoare întreagă, care este tipul rezultatului?
• Scrieţi o expresie care converteşte forţat valoarea variabilei $x în tipul dublu.
• Care este valoarea şi tipul expresiei 1.5 + „eu”?</Test „la minut”>

Proiect 5-1: Un calculator simplu

În cadrul acestui proiect, veţi scrie si veţi executa un mic program PHP care serveşte drept calculator simplu. Calculatorul adună două numere introduse de utilizator şi afişează suma.

Scopurile proiectului
• Prezentarea modului în care numerele introduse sub formă de text se pot folosi în expresiile aritmetice
• Prezentarea modului în care instrucţiunile PHP dintr-un formular pot prelucra datele introduse în formular

Pas cu pas
1. Plasaţi următorul script PHP într-un fişier denumit p-5-1 .php şi încărcaţi acest fişier în serverul dumneavoastră PHP:

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-1</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- – Fsierul p-5-1.php- – >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-1.php”>
<TABLE>

<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP1”
  
VALUE=”<? echo $OP1 ?>”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>

<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP2”
 
VALUE=”<? echo $OP2 ?>”></TD>
</TR>

<notă>Răspunsuri la test:
• dublu
• (double) $x
• 1.5, dublu</notă>

78    

<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>

<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
  
VALUE =<? echo $OP1+ $OP2 ?>”
   
disabled></TD>
</TR>

</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>

2. Alocaţi puţin timp studiului scriptului PHP, acordând o atenţie specială modului de utilizare a instrucţiunilor PHP echo pentru generarea valorilor atributelor HTML
3. Orientaţi un browser Web spre adresa URL a fişierului încărcat în etapa anterioară. Ecranul brow-serului trebuie să fie asemănător celui prezentat în ilustraţia urmă¬toare. Introduceţi valorile celor doi operanzi şi executaţi clic pe butonul de expediere, care este marcat cu un simbol al egalităţii.
4. În momentul executării scriptului de prelucrare, acesta obţine accesul la valorile celor două variabile din formular care reprezintă operanzii, calculează suma lor si specifică suma ca fiind valoarea atributului VALUE a casetei cu text numită REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraţia următoare.

<ilustraţie>
2
+
3
=

2
+
3
=
5
</ilustraţie>

Proiect 5-2: Un calculator pentru date calendaristice
În cadrul acestui proiect, veţi scrie şi veţi executa un program PHP care execută operaţii aritmetice cu date. Programul permite utilizatorului să introducă o dată şi o distanţă, exprimată în zile, în raport cu data respectiv Apoi calculează şi afişează data rezultantă.

79

Scopul proiectului
• Prezentarea modului în care datele calendaristice pot fi introduse sub formă de text, convertite în format numeric şi utilizate în expresiile aritmetice

Pas cu pas
1. Plasaţi următorul script PHP într-un fişier denumit p-5-2.php şi încărcaţi acest fişier în serverul dumneavoastră PHP:

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-2</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- – Fsierul p-5-2.php- – >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-2.php”>
<TABLE>

<TR>
Data:<BR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DATA” VALUE=”<?php echo
  
$DATA ?>”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>

<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DISTANTA”  VALUE=”<? php echo     
    
$DISTANTA ?>”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>

<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
  
VALUE =<? php echo date (”M j, Y”,
   
(strtotime($DATA)+60*60*24*($DISTANTA))) ?>”disabled><TD>
</TR>

</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>

2. Alocaţi un timp studiului scriptului PHP, acordând o atenţie specială modului de calcul al valorii atributului VALUE al casetei cu text denumită REZULTAT. Sub-expresia 60*60*24 reprezintă numărul de secunde al unei zile. Funcţia strtotime() preia o dată ca argu¬ment şi returnează numărul secundelor scurse de la 1 ianuarie 1970, ora 00:00 GMT, moment cunoscut sub numele de epoca UNIX. Procedeul de reprezentare a datelor şi a orelor sub forma numărului de secunde scurse de la momentul epocii UNIX este cunoscut sub numele de oră UNIX. Funcţia date() preia două argumente. Funcţia formatează data furnizată de al doilea argument în conformitate cu şirul dat ca prim argument. Şirul

80

„M j, Y” determină funcţia să returneze numele lunii, urmat de ziua din lună, o virgulă şi valoarea anului.
3. Orientaţi un browser Web spre adresa URL a fişierului care conţine scriptul pe care l-aţi încărcat în cadrul primei etape. Ecranul browserului trebuie să fie asemănător celui prezentat în următoarea ilustraţie. Introduceţi o dată şi o distanţă (exprimată în zile) şi executaţi clic pe butonul de expediere, care este etichetat cu un semn de egalitate.
4. La executarea scriptului de prelu¬crare, acesta obţine accesul la valorile celor două variabile din formular, care reprezintă data şi distanţa exprimată în zile, calculează suma acestora şi specifică suma ca valoare a atributului VALUE al casetei cu text denumită REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraţia următoare.

<ilustraţie>

52    Miciosott Internet Lxpluiei
Date:
jan 1,2005
+
30
=

Date:
jan 1,2005
+
30
=
Jan 31,2005</ilustraţie>

Proiect 5-3: Un generator de ştiri
În cadrul acestui proiect, veţi scrie un program PHP care construieşte un program de ştiri umoristice. Programul permite utilizatorului să scrie câteva şiruri de text şi apoi asamblează şirurile într-un articol.

Scopul proiectului
• Prezentarea modului de utilizare a şirurilor text pentru a specifica un text HTML

Pas cu pas
1. Plasaţi următoarea pagină HTML într-un fişier denumit p-5-3.html şi încărcaţi acest fiş în serverul dumneavoastră PHP:

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- – Fsierul p-5-3.html- – >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-3.php”>
<TABLE>

81

<TR>
<TD ALING=”RIGHT”>Prenumele utilizatorului:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”USER”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”RIGHT”>Oras mare:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”ORAS”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”RIGHT”>Îngheţata preferată:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”AROMA”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”RIGHT”>Numele interpretului pop-rock preferat:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”STAR”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ALING=”RIGHT”>Numele unui rau cunoscut:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”RAU”></TD>
</TR>

<TR>
<TD ></TD>
<TD><INPUT TYPE=”SUBMIT”></TD>
</TR>

</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>

2. Plasaţi următorul script PHP într-un fişier denumit p-5-3.php si încărcaţi acest fişier în serverul dumneavoastră PHP, plasându-l în acelaşi catalog ca şi fişierul p-5-3.html:

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- – Fsierul p-5-3.php- – >
<CENTER><H1>Bursa stirilor despre celebritati</H1></CENTER>
<CENTER><?php echo date(„1,F j,Y”) ?></CENTER>
<CENTER><H2>ULTIMELE STIRI !!!</H2></CENTER>
<HR>
<?php echo $ORAS ?>:
<P>
Seara trecuta starul pop <?php echo $STAR?> a fost văzut într-o companie necunoscută. Cei doi serveau ingheţata de <?php echo $AROMA?> la <?php echo $RAU ?> Club, un local cunoscut din <?php echo $ORAS?> frecventat de personalitaţi. Conform unor surse confidenţiale, misterioasa companie era <?php echo $USER?>, fostul şofer al câştigătorului de anul trecut al premiului Grammy…
</BODY>
</HTML>

82

3. Studiaţi formularul HTML şi identificaţi variabilele de tip formular pe care le defineşte. Apoi, studiaţi scriptul PHP şi identificaţi locurile unde valorile variabilelor din formular sunt folosite pentru generarea de text HTML
4. Orientaţi un browser Web spre adresa URL a fişierului care conţine formularul HTML. Introduceţi o valoare pentru fiecare câmp. Ecranul browse-rului trebuie să fie asemănător celui prezentat în următoarea ilustraţie; dar, desigur, valorile dumneavoastră vor fi diferite de cele prezentate în figură. Executaţi clic pe butonul de expediere.
5. La executarea scriptului de prelucrare, acesta obţine acces la valorile varia¬bilelor din formular şi le inserează sub formă de text HTML trimis brow-serului. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraţia următoare.

<ilustraţie>

User`s First Name : Sue
Major City: Libon
Favorite Ice Cream  
                   
Flavor: vanilia swiss almond
Favoite Pop Music  
Star :Ricky Martin
Name of Famous
                
River :Amazon

    
<buton> Submit Query</buton>

Bursa ştirilor despre celebrităţi
Sâmbătă, 3 martie 2001
Ultimele ştiţi!!!
Lisabona:
Seara trecută, starul pop Ricky Martin a fost văzut intr-o companie necunoscută. Cei doi serveau îngheţată de vanilie cu migdale la Amazon Club, un local cunoscut din Lisabona, frecventat de personalităţi. Conform unor surse confidenţiale, misterioasa companie era Sue, fostul şofer al câştigătorului de anul trecut al Premiului Grammy…
</ilustraţie>

83

<Test de evaluare>
1. Scrieţi o instrucţiune care defineşte o constantă denumită VITEZA, care are valoarea 186,282*(vezi nota).
2. Scrieţi o instrucţiune care afişează o valoare ce indică dacă a fost sau nu definită constanta LUNGIME.
3. Dacă variabila $pisica are valoarea „Tom” şi dacă variabila $animal are valoarea „pisica”, care este numele unei variabile dinamice cu valoarea „Tom”?
4. Dacă se procedează la împărţirea a două valori întregi, care este tipul rezultatului?
5. Dacă o valoare de tip întreg se împarte la o valoare de tip dublu, care este tipul rezultatului?
6. Scrieţi o instrucţiune care modifică tipul variabilei $cost în întreg.

<notă>
Este vorba despre viteza luminii, exprimată în mile pe secundă. – N. T.</notă>

Eticheta:

Comentariile sunt inchise

Ne pare rau, dar nu poti lasa un comentariu pentru acest post.

Resurse web design