Home » Resurse Web Design » Internetul

 
 
 

Internetul

3.1. Ce este si cum a aparut WWW ?

Atunci cind Internet a devenit o uriasa sursa de informatie, serviciile clasice de acces (Telnet, FTP si chiar e-mail) desi puternice, s-au dovedit neintuitive in special pentru noii utilizatori ai resurselor Internet care nu aveau „rabdarea” si nici interesul sa aprofundeze utilizarea unor instrumente destul de „neprietenoase”. Gopher-ul avea dezavantajul ca oferea doar informatie in mod text. Conceptualizat aproape in aceeasi perioada cu Gopher-ul, World Wide Web (intr-o traducere nepretentioasa „pinza de paianjen intinsa pe intreg Mapamondul”) a aparut ca un proiect destinat sa distribuie informatia stiintifica folosind un model numit hypertext. Ideea centrala era aceea de a permite cercetatorilor sa-si prezinte informatia intr-un mod integrat (text, imagini grafice, iar in ultimul timp sunet si informatie video). Paginile de informatie sunt „legate” printr-o serie de „hypertext links„. Se ofera astfel posibilitatea ca utilizatorul sa selecteze elemente „highlighted” (acestea putind fi texte sau imagini) si astfel sa acceseze o noua pagina.

Proiectul World Wide Web a devenit un serviciu capabil sa ofere o interfata accesibila si atractiva pentru accesarea informatiei pe Internet. Pentru acest lucru sunt necesare un mod de conectare la Internet si un soft numit client (sau „browser”) WWW. Browserul faciliteaza „navigarea” fara a fi necesara introducerea unor comenzi, ci doar selectind cu ajutorul mouse-ului hyperlink-ul dorit si executind un click. Avantajul major fata de Gopher il constituie faptul ca informatia nu mai este strins legata de site (calculatorul pe care este stocata), ci paginile sunt organizate contextual. Astfel o pagina poate contine link-uri catre alte pagini stocate pe acelasi site, sau catre pagini situate pe alte site-uri din Internet, ceea ce in cazul unui Gopher nu era posibil.

Cu aproximatie WWW a aparut in luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus in circulatie propunerea de a dezvolta un sistem hypertext in vederea unei eficiente partajari a informatiei intre echipele de cercetatori din High Energy Physics Community, situate in zone geografice diferite. Cele trei componente pe care trebuia sa le contina acest sistem in viziunea specialistilor CERN erau:

  • O interfata utilizator consistenta;
  • Capacitatea de a incorpora o mare varietate de tehnologii si tipuri de documente;
  • Capacitatea de a accesa informatia unitar in ciuda unei mari varietati a tipurilor de calculatoare si a soft-ului rulat de acestea, si aceasta intr-un mod cit mai simplu din punctul de vedere al utilizatorului.

Sa vedem ce inseamna WWW in prezent si ce va insemna acesta in viitorul apropiat. Iata citeva idei concretizate deja, sau in curs de materializare:

  • Electronic Publishing” – din ce in ce mai multe edituri isi prezinta pe Web cataloage cu noi aparitii sau chiar publicatii complete. Trebuie sa ne asteptam in viitorul apropiat la o larga aparitie a acestor publicatii din toate domeniile.
  • Reclame pentru companii – din ce in ce mai mult companiile isi prezinta produsele intr-un mod foarte atractiv folosind WWW. In prezent aproape orice material publicitar (scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.
  • Tranzactii comerciale – este destul de aproape ziua cind se pot incheia tranzactii comerciale prin Web (de la micile cumparaturi casnice, pina la tranzactiile intre firme). Va fi suficienta o vizitare a paginii WWW a magazinului preferat si completarea unui formular (evident, numarul cartii de credit avind un rol central) pentru a achizitiona produsele dorite.
  • Vot prin Web – nu este deloc o idee fantezista, ci doar o problema de timp pina cind acest sistem va putea fi folosit si in acest scop;
  • Sisteme interactive de recreere – deocamdata televiziunea inseamna prezentare, dar nu peste mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea sa participe interactiv la emisiuni de divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie facut il constituie gasirea unor canale de comunicatie mai rapide care sa permita transferul unui volum extrem de mare de date aproape instantaneu.
  • Instrumente de educatie interactiva – universitatile vor fi in masura sa ofere studentilor cursuri si seminarii on-line, chiar sa realizeze examinarea acestora.
  • Prezentari multimedia in timp real, beneficiind de capacitatile multimedia ale WWW-ului.

3.2. Cum functioneaza WWW ?

Cea mai importanta caracteristica WWW o constituie simplitatea modului de acces la resurse. In mare masura aceasta se datoreaza protocolului de comunicatie implementat numit HTTP (HyperText Transport Protocol). O sesiune de transfer se desfasoara astfel:

  1. Se realizeaza o conexiune client-server;
  2. Clientul lanseaza o cerere (request);
  3. Serverul furnizeaza clientului raspunsul ca cererea formulata;
  4. Serverul incheie conexiunea.

Prima etapa, cea de conectare, este vizibila prin aparitia in bara de stare a browser-ului a mesajului „Connecting to HTTP server„. Daca conexiunea nu se poate realiza apare mesajul de eroare „Can’t connect to server„, insotit de motiv. Odata conexiunea la un server HTTP stabilita, clientul lanseaza cererea. Aceasta specifica tipul de protocol folosit, resursa solicitata (fisierul sau grupul de fisiere) si in ce fel trebuie sa raspunda server-ul (metoda). Protocolul impreuna cu resursa alcatuiesc un URL (Uniform Resource Locator). Tipul protocolului este partea cea mai importanta a unui URL. Fara acesta browser-ul nu ar sti cum sa trateze resursa respectiva. Prezentam in continuare protocoalele URL existente:

Protocol Serviciu
file: Pe linga informatia accesata prin Internet browserele sunt capabile sa afiseze continutul fisierelor locale; un URL de tip file este de forma: .
ftp: Daca link-ul pointeaza catre un fisier situat pe un FTP-server cu acces public (anonymous FTP server), atunci resursa trebuie specificata ca fiind de tip ftp: (exemplu: ftp://ftp.microsoft.com/Softlib/index.txt.
http: Toate documentele scrise in format HTML sunt stocate pe un WWW server. HTTP se refera la protocolul folosit de aceste servere.
gopher: Browserele WWW pot „naviga” si pe servere Gopher folosind aceasta definitie de protocol.
mailto: Este un tip special de URL care permite trimiterea mesajelor prin e-mail.
news: Linkurile care pointeaza catre un newsgroup trebuie sa fie declarate folosind acest protocol.
telnet: Pentru a indica faptul ca un link necesita deschiderea unei sesiuni telnet URL-ul trebuie sa fie de tip telnet. Majoritatea browserelor nu pot deschide sesiuni telnet, dar lanseaza, in schimb, programe client externe atunci cind se selecteaza un link de acest tip.
wais: Este un tip de protocol (Wide Area Information Server) care permite cautarea de informatie in baze de date indexate pornite de la cuvinte descrise in limbaj natural.

Metoda semnifica comanda explicita a clientului catre server. Cea mai utilizata este GET, ceea ce semnifica faptul ca informatia este adusa pe masina client.

Daca cererea este acceptata server-ul produce raspunsul si transfera informatia (acest lucru este vizibil in bara de stare a browser-ului, afisindu-se progresiv informatii de transfer).

Odata transferul incheiat, server-ul inchide conexiunea si intra in actiune clientul care trateaza informatia primita: incarca si afiseaza pagina de informatie primita, salveaza informatia intr-un fisier, sau lanseaza o aplicatie numita viewer (de exemplu daca informatia consta intr-un fisier de sunet, viewer-ul asociat va fi un sound player). Intotdeauna clientul va sti sa trateze un fisier de tip HTML (HyperText Markup Language – limbajul de descriere a documentelor in format hypertext).

Pagina: 1 2 3 4 5

Eticheta: , ,

 

1 Comment

  1. geluuuu spune:

    Multumiri pentru informatii.Am invatat ceva util chiar daca sint mai in virsta.Pacat ca nu inteleg limba engleza.

Resurse web design